Buna, eu sunt Bucuresti, orasul tau. Tu ? Cum te numesti?
Stiti ca trecem zi de zi pe strazi, pe langa cladiri, monumente, de care habar nu avem si le luam ca atare, ca parte din peisaj, pe cand ele sunt adevarate bijuterii istorice, incarcate de povesti pe care trebuie doar sa vrei sa le asculti?
Chiar astazi am vazut un film ( scurt ) in care cineva spunea ca nu poti judeca un om fara sa ii stii trecutul, asa si cu istoria, nu poti cunoaste o natiune, o tara, o lume, fara sa ii cunosti istoria.
Cu asta in minte, am plecat de acasa la turul pietonal de care am aflat total intamplator si trebuie sa recunosc ca eram extrem de curioasa. Ma asteptam, sa nu fie nimeni, sau doar 2-3 persoane, sau sa nu imi placa cine povesteste sau cum povesteste, tipic romanesc, nu prea ma asteptam la mare lucru.
Trebuie sa recunosc insa, ca am fost chiar incantata. Au fost circa 100 pers cred, duminica seara, in luna august, cand majoritatea stau acasa, sau sunt la mare, munte, etc. Au fost 2 baieti care au prezentat si care nu ne-au plictisit nici un moment. Unul mai experimentat, unul mai la inceput, emotionat dar super, nu s-a lasat nici un moment si a prezentat totul cu foarte mare drag, lucru de foarte laudat. Au fost si cateva fete cu pancarde si tot ce trebe. Povestile lor, deloc plictisitoare, au reusit sa ne mentina tuturor interesul ( eu ma plictisesc repede - aici nu m-am plictisit deloc ) de la ora 18.10 pana la ~ ora 21.00 .
Plimarea turistica prin Bucuresti a inceput la Ateneul Roman si s-a oprit pe Lipscani, la Banca Nationala.
Foarte frumos, felicitari Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate - ARCEN
Postări
