Inca 2 perle - 1) tot azi de la "prietenul meu" Romtelecom si 2) o patanie a unei prietene

E f interesant sa stai si pe acasa cateodata. Sa va mai spun o patanie cu Romtelecom, de data asta a unei vecine pentru ca patania mea a fost un serial povestit tot aici mai demult si sper sa nu incep iar, ca o sa imi cada parul din cap: Vine o vecina la noi, tot azi, alta vecina, sa sune la romtelecom: * alo, buna ziua * buna ziua, doamna am o rugaminte mare la dumneavoastra, am de trei zile tel stricat si nu vine nimeni, desi am sunat in fiecare zi, sunt femeie batrana si am nev de tel functionabil. * da, stati sa va fac legatura ... Dragilor imi pare rau ca nu auzeam exact cu cine vb la tel dar nu va exagerez, i s-a facut legatura de 7 ori ( nici nu stiam ca sunt atatea locuri in care poti discuta despre tel tau stricat, la Romtelecom ), de 7 ori a repetat saraca femeie ce am scris eu mai sus, si stiti care a fost finalul ? la ultima leg cand astepta sa vb cu a 8- a persoana ... a sunat ocupat ... s-a intrerupt, au inchis .. nu stiu, cert este ca a ramas femeia interzisa si nu stiam daca sa radem sau ... Urmarea ? A mai sunat o data, i s-a mai facut leg o data si a inceput sa tipe ca nu mai vorbeste cu 10 oameni si ca pur si simplu vrea sa ii repare cineva telefonul ... I-au dat un nr de inregistrare ..... O prietena a mea f buna, fiind mamica, acasa, vrea sa isi faca o refinantare. Pentru asta ii trebuie o hartiuta, care de altfel trebuia sa ii vina acasa, decizia pt indemnizatia pe care o primeste. Deci lasa copilul cu mama, pleaca de acasa si se duce la agentia pt plata prestatiilor sociale. Acolo coada, lasa rand, se duce sa faca o copie dupa BI, evident la intoarcere, nenea la care lasase rand plecase deci a trebuit sa ia coada de la capat si dupa o ora de stat ajunge si spune bucuroasa ce dorea, dar ce sa vezi surpriza, ea trebuia sa se duca la camera 3 si acolo era ... camera 2, evident. Nu cred ca are sens sa va mai povestesc ca nu era nicaieri nimic afisat, ca dl de la informatii doar dadea formulare si spunea tuturor sa se duca la camera 2 ... etc Un lucru simplu, care trebuia sa ii ia 5 minute, a durat la noi o ora si jumatate. I rest my case ... vb aia

Din perlele Romaniei.. astazi - Enel

De ce ? Am un vecin, cum are toata lumea si saracul de el sta de circa 3 saptamani ( chiar mai mult )fara curent electric. In Romania - Bucuresti, anul 2010. A facut n reclamatii la enel, au venit echipele de 2 ori si stiti ce au zis ? ca nu pot intra pe strada. Ca sa punctez: pe o strada pe care intra zeci de alte masini zilnic ei nu pot intra. Dar nu asta e utopia ci utopia este ca nu au nevoie sa intre cu masina au nevoie de fapt sa se urce pe un stalp si ei pot face asta numai cu masina. NU AU O SCARA. Ca sa fiu mai clara: este o familie, in sec 21, care sta fara lumina, pentru ca cei care ar fi trebuit sa o repare nu au o scara ( din aceea inalta, metalica ), si nici nu au bunavointa sa faca ceva, au venit cand vecinul meu era la munca, fara sa anunte ca vor veni - poate facea rost vecinul de o scara cine stie. Mi se pare strigator la cer, nu asa se nasc monstrii ? Eu cred ca da, te aduc in stare sa faci lucruri la care nu te-ai gandi vreodata. Neavand lumina, casa nu are apa calda, nu are caldura ( si nu uitati ce friguri au fost ), nu are TV, radio sau claculator, stau pur si simplu ca niste mobile si isi plang de mila unul altuia pentru ca nimic din ce fac nu le aduce nici un rezultat ... Si ne mai miram de ce avem oamenii asa cum sunt in tara asta .. e un cerc vicios si urat din care ma intreb daca vom iesi vreodata Inca o data BRAVO Romania, tara mea de glorii, tara mea de dor ...

Am petrecut Dragobetele la ... Casa de pensii

:)) Si a fost chiar f dragut, nu glumesc. Datorita faptului ca azi am stat acasa, am petrecut o zi cu mama ( o jumatate de zi, mai precis ). Am fost romantic prin ploaie sa platim rata lunara si cotizatia la Casa de Pensii. Stiti cum arata o casa de pensii in 2010? M-a luat cu fiori, si l-am vazut iar pe micul ingeras facand pe el de ras. Nu v-am povestit ( asta ca sa fac o paranteza ), de cate ori dau peste o utopie din asta a vietii, mi se pare ca undeva acolo sus printre nori, e un ingeras mic si grasut care face pe el de ras ca in filmele cu Stan si Bran. Inchizand paranteza amuzanta, nu s-a schimbat nimic la casa de pensii: aceeasi atmosfera de vechi, acelasi miros inchis de casa nationalizata, curat de iti faci pantofii, vb aia, aceleasi usi vechi albe cu placute galbene / aurii, pe care scrie diversele departamente, aceiasi oameni serviabili, aceiasi batrani care stau cuminti la coada, aceeasi atmosfera de viata grea si intelegere tacita. Stiti cat costa un tuns la pensionari ?: 4 lei la femei ( la barbati am uitat ), stiti ca pentru ei e scump ? Dupa o viata intreaga de munca si vise si sperante nu au 4 lei sa dea sa se tunda. Am vrut sa intru de curiozitate, sa vad daca au macar foarfeca, dar mi-a fost jena. Cred ca o sa testez pe mama o data, o duc la tuns ca sa vad si eu cum e acolo. :)) Am avut senzatia aia demult uitat, cand ma duceam cu mama de mana pe la ea pe la servici sau la doctor sau sa luam pe cineva de la gradinita sau la biblioteca scolii in generala, mirosul ala vechi si comunist al copilariei. Atata timp cat vor exista aceste cladiri, cu micutii functionarasi cu vestele lor tricotate, cu usile albe cu placi aurii si cu mirosul acela de curatenie veche - imaginea lui Ceausescu si stilul de viata impus de el, va ramane vie. Parca vad si acum cozile alea imense la pui - fratii Petreus, la cola si la fructe ... si nu stiu daca sa zambesc si eu amuzata sau sa ma intristez. Oricum, azi pentru mine a fost o zi frumoasa, sper ca si pentru voi si ... ziua de abia incepe

Ai spus azi "te iubesc"?

De cele mai multe ori ne prindem in viitor, atat de mult, incat uitam sa traim prezentul. Planuri, idei, dorinte, visam cu ochii deschisi, planuim, facem strategii pentru viitor si uitam ... de ziua de azi. Ne prindem intr-o hora in care nu vedem decat urmatorul pas si suntem atat de preocupati sa il facem bine incat uitam sa traim pasul prezent, fara de care nu avem cum sa ajungem la urmatorul pas. Uitam sa ne bucuram ca l-am facut bine si ca putem sa ne gandim la urmatorul. Fiecare zi cu criza ei, fiecare zi e mai aglomerata, fiecare zi aduce mai mult de facut, de realizat, de indeplinit, fiecare zi aduce o noua criza de timp. Hai sa facem o pauza, si sa incercam sa ne bucuram si de ziua de azi. Sa-i apreciem pe cei de langa noi pana cand nu este prea tarziu, sa ne bucuram de soarele de primavara, a venit, e aici. Mai stiti cum in zilele acelea geroase de iarna asteptam disperati acest soare de primavara ? si ghioceii si zambetul adus de ei ?. Acum, inainte sa ne dorim cu atata ardoare sa vina soarele de vara, hai sa ne bucuram de cel de azi - de primavara, de flori, de iubire, de parinti, de prieteni. Tu ai spus azi ''te iubesc'' ?

Sa facem cunoscute eforturile pentru protejarea caselor vechi

Cum urci pe bulevardul Schitu Magureanu, umbrit de vegetatia luxurianta a Gradinii Cismigiu, la numarul 19, se inalta elegant un imobil interbelic. Arhitectul este Horia Creanga (1892-1943), important exponent al modernismului romanesc si creator al unor cladiri emblematice: imobilul ARO (azi cinematograful Patria), halele Obor, uzinele Malaxa (azi Faur), hotelul ARO din Brasov, etc. Ar fi pacat, ca dupa ce a supravietuit razboiului, cutremurelor si timpurilor tulburi, aceasta bijuterie modernista sa fie transformata intr-un obiect fara valoare. Citeste intrega sa istorie si ia si tu attitudine: http://www.casamea.ro/blog/mugur-kreiss/casa-mea-303.html#comment_66