joi, 24 iunie 2010

Diferenta intre generatii

Nu credeam ca o sa ma apuce acest sindrom atat de repede dar se pare ca sunt precoce. Cand ma uit la tinerii de azi ............. ma lasa nervii. Impotriva principiilor mele am fost ieri la Mc. Am avut treaba prin oras, ne grabeam fff tare ( ca de obicei ) si am zis sa mancam ceva repede. La unirii, la mc, la coada in fata mea, erau niste copii care se pupau si nu cred ca aveau mai mult de 14-15 ani ( nu ma pricep deloc sa aproximez varstele dar erau socant de mici ), mai incolo putin, unii carora le ieseau suncile prin pantaloni vorbeau vulgar despre viata sexuala a nu stiu carei prietene, mai incolo, era o fata intr-o rochita cu bretele, "lunga" pana la fund, atat cat sa ii acopere chilotii ( asta daca avea ), dar cu cizme lungi de ce sa zic, tot mc-ul viua de o multime ( infinit mai mica decat altadata ) de copii care se purtau ca niste oameni mari. ''Unde esti copilarie cu padurea ta cu tot'' Oare ce s-a intamplat cu vremurile cand aveam prieten in biletele ( mai sititi cand baietii cereau prietenia unei fete ? in mod normal se schimbau discutii intregi in biletele pe care le ducea colega sau colegul, dupa caz ), si cand treceam unii pe langa altii pe hol ne inroseam si nu indrazneam sa ne vorbim. Ma intreb daca ei, copii de azi, s-au emotionat citind ceva de Creanga su de Eminescu, sau daca au ras citind Caragiale, daca au incercat sa invete Luceafarul tot, doar asa de ambitie, daca stiu Enigma Otiliei, daca au stat noptile invatand pentru teze sau daca au scris vre-o poezie. Daca s-au ridicat in fata clasei si au povestit lectia pe larg cu comentariile de rigoare cerute de doamna profesoara si s-au asezat apoi emotionati la loc in banca, asteptand plini de emotie nota, daca, daca, daca. Ma intreb daca copii nostrii vor cunoaste macar un pic din fericirea copilareasca de care noi am avut parte.

1 comentarii:

Adrian spunea...

Poate nu e bun nici felul în care se comportă copii de azi dar nici o doză mare de conservatorism nu mi se pare sănătoasă. Drumul corect mi se pare cel aflat între cele două extreme...

De fapt aş fi vrut să scriu un pic altceva în acest comentariu dar... parcă prea ar suna ciudat să-ţi povestesc despre dificultatea cu care se spun uneori nişte cuvinte... Mi-a ieşit un mic basm pe tema asta :))

Trimiteți un comentariu