luni, 17 octombrie 2011

Daca aveti nevoie de o contabila

Buna,
Daca aveti nevoie de contabila, sau daca stiti pe cineva care isi cauta, v-o recomand pe Cristina:
Cristina Culicea PFA - activitati de contabilitate si audit financiar, consultanta in domeniul fiscal, pentru cine are PFA sau firma cu cifra de afaceri sub 35000 euro anual.
O puteti contacta fie pe facebook, fie lasati aici un comment.
Pupici, o zi frumoasa!

marți, 6 septembrie 2011

Azi am implinit 33 de ani - va multumesc

Buna, ce faci? Cati ani ai ?
Pe vremea mea ... :)) sau cand eram mai mica, eram de-a dreptul ingrozita de oamenii care aveau peste 30 ani. Mi se pareau ff batrani, si maturi si seriosi, cu copii, case, masini, credite, etc
Acum, am 33 ani si sunt ingrozita, dar nu de oamenii care au peste 30, ci de modul in care trece timpul, de modul in care te schimba viata, de modul in care percepe un om lucrurile de la o zi la alta, .. de ... mine.. de tot.
De cand sunt, mi-am serbat ziua, in ziua respectiva, anul asta o sa o serbez mai incolo.
In fiecare an de ziua mea, am fost cea mai rasfatata, cea mai iubita, cea mai pupata, cea mai sunata si vreau sa va multumesc ca ati pastrat voi, rudele mele, prietenii mei, acest lucru neschimbat si asa vreau sa ramana mereu.
Anul asta este primul an in care serbez ziua ca femeie maritata ( cu tot tacamul: logodna, cununie civila, cununie religioasa, petreceri etc ), e f frumos pentru ca am si un sot minunat.
Toate cartile pe care le-am citit, candva ceva bun, parca acum sunt suparata pe ele. Nu m-au pregatit pentru trecerea anilor, a vietii. Am citit mereu carti frumoase, carti cu vietile unor oameni, dar cumva, intr-un fel , nu am constientizat ca si eu voi trece prin aceleasi etape, voi simti la fel unele lucruri, timpul va trece si pentru mine ...
Ciudat, frumos dar ff ciudat, e ca si cum te trezesti grabit intr-o dimineata si iti dai seama ca jumatate de zi a trecut ... cam asa ma simt eu la 33 ani.
Si mai ciudat este ca in aceasta dimineata trezindu-ma, mi-am dat seama ca am facut foarte multe lucruri in viata, imens de multe, si parca tot mai vreau, parca nu e de ajuns, parca pot face atat de multe lucruri si as vrea sa am timp pentru toate :)
Ma bucur ca am facut atatea, ma bucur ca va avem pe voi prietenii nostrii dragi alaturi de care am trait atatea, si alaturi de care de abia asteptam sa mai traim o groaza de alte mii de lucruri.
Ma bucur pentru parintii nostrii, pentru verii si verisoarele noastre, pentru nasii si finii nostrii, pentru fiecare secunda din aceasta viata minunata si imi doresc de acum incolo un singur lucru: ca totul sa ramana la fel, sa nu avem o clipa fara voi, sa fiti cu totii sanatosi si fericiti, sa aveti parte de tot ce va doriti in viata ( si de lucrurile de care nu aveti parte, nu fiti suparati, inseamna ca nu erau destul de bune pentru voi ).
Si am o mare, mare, implinire peste toate astea, la 33 ani sunt casatorita cu barbatul de care m-am indragostit, cand eram mai mica :))
Si chiar daca sunt ingrozita de trecerea rapida a timpului sunt maxim de fericita ca trece alaturi de voi.
Va pupam si va multumim.

vineri, 2 septembrie 2011

Business meeting cu DuPont asezonata cu ciorba din Plumbuita

Dragii mei, trebuie sa va povestesc patania asta:
Zilele trecute, me pregatesc eu si Alex, cu mic cu mare, de intalnirea cu reprezentantul pe Europa, al companiei mai sus mentionate, la hotelul X, unde era domnul cazat, pe Victoriei. ( asta ca sa intelegeti importanta intalnirii ).
Tin sa precizez ca si context, ca avem casa cu fundul in sus, ca sa zic asa, datorita unei mici renovari. Prin urmare, toate hainele noastre si bune si nebune, si de zi si de seara, toate gablonturile mele atat de necesare, toate incaltarile, toate ............. asezate in absoluta harababura in casa. A durat ceva timp pana sa ma hotarasc cu ce ma imbrac, pana sa gasesc tot ce imi trebuie etc etc etc cu o zi inainte de marea intalnire.
Vine ziua cu pricina, Alex aranjat, frezat gata sa iasa pe usa, eu ... evident nu, ne apropiam vertiginos de ora intalnirii si
si
inainte sa plec de acasa, ma hotarasc sa mangai pe pisi.
Pisi care era in drumul lui spre acoperisul casei noastre si urla la mine cat il tineau bojogii sa il bag in seama. Ma rotesc pe tocuri si ma intorc sa il mangai sa nu fie suparat cumva si ce sa vezi, surpriza mare, pisi nu se astepta sa ma intorc eu gatita, frezata si aranjata sa ii trag lui o mangaietura, si se sperie de gestul meu afectuos si incepe sa dea din maini si din picioare si sa se agate de tot ce ii iese in cale, orice, numai sa fuga din calea mangaierii mele.
Toate bune si frumoase doar ca in calea lui se afla un castron de ciorba pusa de draga mea mama, ca sa pape pisi. Pisi aflandu-se in groaza lui nebuneasca, sare disperat fix in castronul cu ciorba, care face o bolta ca in filme si se rastoarna ... unde credeti? .. fix la mine in cap ... da, da, ati auzit bine, fix la mine in cap ... :)
Ehe dragii mei si aveam morcovi, taietei, niste carnita si paine inmuiata + zeama aferenta de la ciorba, in parul meu proaspat aranjat, pe ochii proaspeti dati cu rimel, pe maieul meu cu greu gasit, pe fusta mea atent selectionata, si ce sa mai zic am ramas masca.
Alex in prag, nu stia daca sa faca o criza de nervi ( ca intarziam ), sau sa faca .. pe el de ras.
Si iata-ma pe mine in pragul casei, gatita, plina de ciorba si gata sa plec la intalnire...
Evident ca nu aveam nimic de schimb si nici nu se punea problema sa am timp sa mai fac ceva, asa ca mi-am desprins parul, mi-a scos Alex morcovii din cap si taieteii, m-am sters si m-am umplut de parfum, si am pecat la business meeting ... pe Calea Victoriei.
Sentimentul nu se poate descrie, dar va imaginati!
PS.: Sa stiti ca am ajuns la intalnire, la timp !

duminică, 21 august 2011

Tur-ghidat pietonal "Cu bastonul prin Bucuresti..."

Buna, eu sunt Bucuresti, orasul tau. Tu ? Cum te numesti?
Stiti ca trecem zi de zi pe strazi, pe langa cladiri, monumente, de care habar nu avem si le luam ca atare, ca parte din peisaj, pe cand ele sunt adevarate bijuterii istorice, incarcate de povesti pe care trebuie doar sa vrei sa le asculti?
Chiar astazi am vazut un film ( scurt ) in care cineva spunea ca nu poti judeca un om fara sa ii stii trecutul, asa si cu istoria, nu poti cunoaste o natiune, o tara, o lume, fara sa ii cunosti istoria.
Cu asta in minte, am plecat de acasa la turul pietonal de care am aflat total intamplator si trebuie sa recunosc ca eram extrem de curioasa. Ma asteptam, sa nu fie nimeni, sau doar 2-3 persoane, sau sa nu imi placa cine povesteste sau cum povesteste, tipic romanesc, nu prea ma asteptam la mare lucru.
Trebuie sa recunosc insa, ca am fost chiar incantata. Au fost circa 100 pers cred, duminica seara, in luna august, cand majoritatea stau acasa, sau sunt la mare, munte, etc. Au fost 2 baieti care au prezentat si care nu ne-au plictisit nici un moment. Unul mai experimentat, unul mai la inceput, emotionat dar super, nu s-a lasat nici un moment si a prezentat totul cu foarte mare drag, lucru de foarte laudat. Au fost si cateva fete cu pancarde si tot ce trebe. Povestile lor, deloc plictisitoare, au reusit sa ne mentina tuturor interesul ( eu ma plictisesc repede - aici nu m-am plictisit deloc ) de la ora 18.10 pana la ~ ora 21.00 .
Plimarea turistica prin Bucuresti a inceput la Ateneul Roman si s-a oprit pe Lipscani, la Banca Nationala.
Foarte frumos, felicitari Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate - ARCEN

miercuri, 17 august 2011

Va invit la ziua mea - in 2068

Am vrut sa fac event pe facebook, dar nu m-a lasat din cauza datei :(( , asa ca scriu aici si astept confirmarile voastre fie aici la comentarii, fie pe mail la steluta@babyfashion.ro:

Va invit ca in data de 6 septembrie 2068, cand voi implini venerabila varsta de 90 de ani, sa imi fiti alaturi la o petrecere cum ne place noua adica de week-end.

Tematica petrecerii va fi: capotul. Prin urmare, fetele ( doamnele ) vor veni imbracate in capot, iar baietii ( domnii ), in halate de casa.

Mi-a venit ideea gandindu-ma cu ce va fi inlocuit capotul cand eu voi avea 90 de ani, va mai exista?

Si ca sa fim siguri ca macar pentru petrecere mai exista, va invit sa va pastrati de acum, intr-un loc bine conservat, cu naftalina frumos parfumata cate un capot sau halat ( dupa caz).

Alaturi de mine la aceasta petrecere va fi sotul meu ( cu venerabila varsta de 90 deja implinita ) si sper ca si voi toti, asa ca astept confirmarile voastre.

PS: am ales Lipscani pentru ca HB nu stiu daca o sa mai existe :), dar referitor la ora si locatia exacta, le vom stabili ca de obicei, in saptamana dinaintea intalnirii :).

Va pup cu drag si ... nu uitati sa va pastrati un capot / halat :)

luni, 11 aprilie 2011

Iedera

Una dintre cele mai nepretentioase plante, benefica si pentru sanatatea ta, este iedera. Ai la dispozitie numeroase specii si diverse culori, care iti vor aduce in casa o pata de culoare. Trebuie sa stii ca, pe langa faptul ca iedera absoarbe dioxidul de carbon sau alte substante nocive din aer, ea aduce mult noroc celui care o ingrijeste. Printre semnificatiile ei amintim: innoire, bunastare, sansa, si nu in ultimul rand prietenie. Se spune ca iedera te ajuta sa ramai alaturi de prietenii tai indiferent de situatie. De altfel, in Anglia iedera era considerata divinitatea feminina iar in legendele greco-romane aceasta planta era sacra pentru Bacchus, zeul vinului. Alte variante sustin ideea ca iedera este simbolul femeii ce se agata de sotul sau, semnificand si dragostea adevarata, incredere si afectiune neconditionata. Avand in vedere faptul ca iedera creste in cele mai salbatice si lipsite de viata locuri, s-a inaintat ipoteza ca ea ar fi simbolul vietii vesnice, a sufletului care nu moare niciodata.