miercuri, 24 februarie 2010

Am petrecut Dragobetele la ... Casa de pensii

:)) Si a fost chiar f dragut, nu glumesc. Datorita faptului ca azi am stat acasa, am petrecut o zi cu mama ( o jumatate de zi, mai precis ). Am fost romantic prin ploaie sa platim rata lunara si cotizatia la Casa de Pensii. Stiti cum arata o casa de pensii in 2010? M-a luat cu fiori, si l-am vazut iar pe micul ingeras facand pe el de ras. Nu v-am povestit ( asta ca sa fac o paranteza ), de cate ori dau peste o utopie din asta a vietii, mi se pare ca undeva acolo sus printre nori, e un ingeras mic si grasut care face pe el de ras ca in filmele cu Stan si Bran. Inchizand paranteza amuzanta, nu s-a schimbat nimic la casa de pensii: aceeasi atmosfera de vechi, acelasi miros inchis de casa nationalizata, curat de iti faci pantofii, vb aia, aceleasi usi vechi albe cu placute galbene / aurii, pe care scrie diversele departamente, aceiasi oameni serviabili, aceiasi batrani care stau cuminti la coada, aceeasi atmosfera de viata grea si intelegere tacita. Stiti cat costa un tuns la pensionari ?: 4 lei la femei ( la barbati am uitat ), stiti ca pentru ei e scump ? Dupa o viata intreaga de munca si vise si sperante nu au 4 lei sa dea sa se tunda. Am vrut sa intru de curiozitate, sa vad daca au macar foarfeca, dar mi-a fost jena. Cred ca o sa testez pe mama o data, o duc la tuns ca sa vad si eu cum e acolo. :)) Am avut senzatia aia demult uitat, cand ma duceam cu mama de mana pe la ea pe la servici sau la doctor sau sa luam pe cineva de la gradinita sau la biblioteca scolii in generala, mirosul ala vechi si comunist al copilariei. Atata timp cat vor exista aceste cladiri, cu micutii functionarasi cu vestele lor tricotate, cu usile albe cu placi aurii si cu mirosul acela de curatenie veche - imaginea lui Ceausescu si stilul de viata impus de el, va ramane vie. Parca vad si acum cozile alea imense la pui - fratii Petreus, la cola si la fructe ... si nu stiu daca sa zambesc si eu amuzata sau sa ma intristez. Oricum, azi pentru mine a fost o zi frumoasa, sper ca si pentru voi si ... ziua de abia incepe

2 comentarii:

Anonim spunea...

Mai Steluta, la care casa de pensii fusesi?!?! ca aia pe care o stiu eu are ditamai fata de sticla si otel, cu termopane maron, mizerie pe jos si functionari sictiriti...

si sa stii ca postez ca anonim ca pe bune daca imi dau nenii astia voie sa scriu altfel...sper ca iti dai seama cine sunt :)

steluta spunea...

Pai poti posta la nume si adresa url, acolo unde scrie selectati profilul, si pui numele tau si ce adresa de site / blog vrei.
La sector 2 am fost, nu stiu cum ii spune la strada, e vis a vis de spitalul Colentina. E "in cartier" sa zic asa si e o casa din aia veche. ;)) Chiar draguta, mi-am adus aminte ca ma duceam la Palatul copiilor, pe vremuri acolo la Piata Galati si la fel era ca si aici, casa veche si mirosul ala specific. :))

Trimiteți un comentariu